Dependenţa de canabis. Efectele consumului de marijuana pe termen lung

Este un fenomen ce capătă o amploare îngrijorătoare, mai ales în rândul tinerilor. Canabisul este substanţa ilegală cel mai frecvent folosită în Europa. Consumul de canabis este mai semnificativ în grupa de vârstă 15–24 de ani, prevalenţa consumului pe parcursul vieţii situându-se între 3 % şi 44 % , bărbaţii înregistrând rate mai mari de consum decât femeile.

Anturajul apropiat intră în alertă când consumatorul de droguri începe să prezinte un comportament modificat şi anume:

• pierderea interesului pentru activităţile şcolare sau extraşcolare, pentru hobbyuri.
• absenteism şi performanţe şcolare slabe.
• atitudine ostilă, violentă.
• comportament dispreţuitor faţă de familie şi prieteni.
• comportament caracterizat prin minciună şi furt.
• dezinteres şi lipsa planurilor de viitor.
• schimbarea anturajului.
• comportament care trădează încercarea de a ascunde un anumit secret.
• izolare, îndepărtarea de membrii familiei şi prieteni.
• atenţie scăzută asupra înfăţişării fizice şi îmbrăcăminţii.
• o igienă inadecvată.
• scădere inexplicabilă în greutate.
• hiperemie conjunctivală.

Ce anume îi împinge pe tineri la abuz de canabis sau alte substanţe ilicite?

1. factorii genetici: Persoanele cu abuz de substanţe toxice au de cele mai multe ori un istoric familial de consum şi abuz de toxice.

2. tipul de personalitate şi temperamentul: Adolescenţii cu un comportament rebel, rezistent la autoritatea parentală, care prezintă sentimente de vinovăţie sau eşec, au o predispoziţie aparte pentru consumul de toxice.

3. diferite afecţiuni: deficitul de atenţie asociat cu hipereactivitate, tulburările de comportament, depresia cronică, represia, sindromul stresului postraumatic sau tulburările anxios depresive, predispun la consumul de substanţe toxice.

4. curiozitatea, este un alt factor care predispune la consumul de toxice. Anturajul, informaţiile eronate din media, stimulează curiozitatea, deseori fiind suficient un impuls mic pentru a încerca personal aceste substanţe.

5. vârsta mică la prima utilizare: Utilizarea tutunului şi a alcoolului la vârste fragede creşte considerabil riscul apariţiei abuzului şi dependenţei.

6. atitudinea părinţilor în legătură cu activităţile şcolare, extraşcolare, fumatul sau consumul de alcool sau droguri. Copii exploatează orice libertate educaţională şi nu ezită să încerce astfel de toxice (în special fumatul şi consumul de alcool), lucru care duce de obicei la apariţia dependenţei şi abuzului.

7. viaţa familială dezorganizată: Familiile în care există diferite conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale, stress psihic intens, au un risc mare de a consuma toxice. Compensarea pe plan emoţional şi căldura familială, sunt importante în orice familie în care se încearcă evitarea unor astfel de abuzuri.

8. implicare parentală inadecvată, în educaţia şi viaţa adolescentului, cresc de asemenea riscul pentru abuzul şi dependenţa de toxice. Extremele educaţionale, precum pedepsele grave (deseori corporale) sau permisivitatea crescută a părinţilor, creşte riscul pentru abuzul de toxice (în special alcool, tutun şi droguri uşoare).

9. accesul la diferite toxice. Procurarea relativ uşoară a ţigaretelor, alcoolului, traficul liber de droguri, anturajul nepotrivit şi nu în ultimul rând toleranţa crescută a comunităţii, contribuie la apariţia abuzului de toxice şi dependenţa adolescenţilor

10. anturajul nepotrivit este un factor de risc foarte important în apariţia abuzului şi dependenţei la adolescenţi, deoarece grupul este mediul ideal de a experimenta astfel de substanţe toxice. Există mentalitatea în rândul adolescenţilor că utilizarea toxicelor este la modă şi creşte popularitatea, succesul şi sex-appealul.

Derivaţiile canabisului includ marijuana (influorescenţele şi tulpinile uscate ale cânepii) şi haşişul (un extract răşinos al cânepii).

Delta-9-tetrahidrocannabiol este metabolitul pricipal care produce efectele farmacologice, putând fi identificat în urină de la 2-3 zile până la 4 săptămâni pentru utilizatorii cronici.

Principala cale de ingestie este fumatul, efectele făcându-se simţite în primele 3 minute cu efecte maxime la 1 oră, acestea incluzând:

• creşterea frecvenţei pulsului,
• scăderea tensiunsii arteriale,
• vasodilataţie periferică,
• o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale, scăderea presiunii intraoculare,
• senzaţie imperioasă de foame,
• modificarea fluxului sanguin cerebral, ataxie,
• tremor fin,
• uscarea mucoasei nazale şi faringiene,
• vomă, diaree.

Printre efectele iniţiale se numără adesea o stare de agitaţie, însoţită ocazional de stare de tensiune şi anxietate, stări ce vor fi urmate de o senzaţie plăcută de siguranţa şi ocrotire. Urmează stări introspective şi echilibrate. Este caracteristică intensificarea percepţiei mediului extern şi intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relaţiilor de grup. Efectul halucinogen se manifestă prin perceperea defectuoasă a realităţii obiective. Consumatorul nu face faţă întotdeauna intensităţii trăirilor noi, ceea ce poate duce la anxietate severă. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declanşa psihoze schizofreniforme. Există riscul de a dobândi dependenţa psihică în timp şi prin consum regulat. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului. La cei care consumă zilnic acest tip de drog, renunţarea după o lungă perioadă de abuz poate duce la nelinişte, alterarea stării psihice şi tulburări de somn.

Dependenţa de canabis înseamnă că persoana în cauza are nevoie de drog pentru a funcţiona normal. Dacă se recunosc cel puţin trei semne din cele enumerate mai jos, pe parcursul unui an, se dovedeşte dependenţa:

• tolerabilitate la canabis, persoana în cauză necesitând o cantitate mai mare pentru a obţine acelaşi efect;
• simptome de sevraj: iritabilitate, insomnie, depresie;
• dorinţa perpetuă de a opri consumul de canabis sau de a-l reduce, însă fără succes
• abandonarea activităţilor obişnuite în favoarea consumului de canabis
• folosirea canabisului în ciuda faptului că apar probleme fizice, psihice, sociale

Pot apare în timp complicaţii ale aparatului respirator:

• predispoziţia la infecţii respiratorii,
• bronşite,
• risc mai mare de cancer pulmonar.

În cazul în care există un consum regulat de toxice la un adolescent, este necesar tratamentul medical specializat. Acest stadiu este caracteristic adolescenţilor cu diferite probleme de ordin emoţional astfel că în aceste situaţii trebuie căutată cauza pentru a trata corect abuzul, recomandându-se înscrierea într-un program al unui centru specializat în tratamentul adolescenţilor cu astfel de probleme. Se recomandă asocierea psihoterapiei individuale şi de grup, precum şi găsirea unor activităţi care să întărească respectul de sine şi care să-i ocupe acestuia timpul liber.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *