Efectele consumului de droguri asupra aparatului cardiovascular

Consumul de droguri produce modificări importante atât la nivelul sistemului nervos central dar şi la nivelul multor organe şi sisteme.

Afectarea cardiovasculară reprezintă una din cauzele principale de morbiditate şi chiar de mortalitate în rândul consumatorilor de droguri.

Cocaina – acţionează prin inhibarea recaptării noradrenalinei şi dopaminei la nivelul terminaţiilor nervoase simpatice. Concentraţia catecolaminelor circulante ajunge până la de 5 ori mai mult decât valorile normale. De asemenea o doză mare de cocaină poate avea un efect toxic miocitar cu deprimarea contractilităţii şi a conducerii electrice. Poate induce un status procoagulant prin scăderea concentraţiei de proteina C şi antitrombina III, cu potenţarea producţiei de tromboxan.

Este drogul care determină cele mai multe prezentări la camerele de gardă de cardiologie, durerea toracică fiind simptomul principal al prezentării în 40% de cazuri. Un procent de 6% prezintă chiar un infarct; consumul de cocaină fiind unul dintre cauzele importante de infarct miocardic (IM) la tineri (vârsta medie a acestora fiind de doar 38 ani).

Efectele cardiovasculare pot apare şi după un singur abuz, nu doar la consumatorii cronici.

Printre mecanismele de apariţie a IM la consumatorii de cocaină se numără:

  • spasmul coronarian
  • creşterea necesarului de oxigen indus de suprastimularea simpatică
  • incidenţa crescută a aterosclerozei, datorată asocierii hipertensiunii arteriale cu fumatul de ţigarete
  • statusul hipercoagulabil

Dintre pacienţii cu IM asociat consumului de cocaină, 55-75% au leziuni coronariene semnificative.

Principalele particularităţi terapeutice sunt reprezentate de interdicţia administrării de b-blocante în faza acută la aceşti pacienţi (blocarea receptorilor beta, determină accentuarea vasospasmului prin suprastimularea recetorilor alfa) şi indicaţia administrării de benzodiazepine care au efecte hemodinamice benefice şi contribuie la diminuarea durerii toracice.

Amfetamina şi derivata ei ectasy – determină eliberarea crescută de noradrenalină, dopamină şi serotonină la nivel central şi al terminaţiilor sistemului nervos vegetativ.

Alte efecte ale consumului de amfetamine şi cocaina sunt reprezentate de inducerea aritmiilor supraventriculare şi ventriculare, alungirea intervalului PR, QT şi a complexului QRS, a bradiaritmiilor, bloc AV şi oprirea sinusală (mai ales la cocaină). Consumul cronic de cocaină şi amfetamine poate determina apariţia cardiomiopatiei dilatative.

Morfina şi heroina – în mod opus cocainei, determină creşterea activităţii parasimpatice şi reducerea stimulării simpatice. Prin urmare ele vor determina tendinţa către bradicardie, hipotensiune şi apariţia aritmiilor. Dintre aritmii, cele mai frecvente sunt fibrilaţia atrială, extrasistolele ventriculare, supraventriculare şi ritmul idioventricular. Datorită faptului că heroina se administrează exclusiv intravenos, endocardita bacteriană cu stafilococ şi afectarea cordului drept reprezintă o complicaţie frecventă a consumului de narcotice. De asemenea supradozajul, poate determina stop respirator prin inhibarea centrului nervos şi edem pulmonar necardiogen al cărui mecanism presupus este ruptura membranei alveolo-capilare.

Canabinoizii – Marijuana la doze mici determină o creştere a frecvenţei cardiace şi a debitului cardiac, datorită stimulării simpatice. La pacienţii cu afectare coronariană, induce o creştere a frecvenţei crizelor anginoase la efort. La doze mari, marijuana poate avea efect invers, de suprastimulare parasimpatică cu apariţia bradicardiei şi a hipotensiunii arteriale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *